PROCEDURA PRIVIND ÎNREGISTRAREA MODIFICĂRILOR INTERVENITE LA STATUTUL FUNDAȚIEI
- între legalitate și creație a ”practicii judiciare”-
Orice practician în materia dreptului civil s-a întâlnit, chiar și ocazional, pe parcursul carierei sale cu necesitatea de a proceda la înființarea și / sau modificarea statutului juridic al unei Fundații …
Prezentul articol își propune să se focuseze asupra procedurii de modificare a statutului unei fundații, respectiv de a lămuri dacă pentru înregistrarea unor modificări la statutul fundației este sau nu necesară prezentarea statutului actualizat al fundației, statut care să cuprindă, în ansamblul său, modificările adoptate de organele de conducere ale fundației!
În practica judiciară, unele instanțe de judecată au solicitat petenților care doreau înregistrarea unor modificări la nivelul unei fundații, să prezinte statutul actualizat cu toate modificările operate, iar prezentul articol își propune o analiză critică asupra legalității unei asemenea cerințe din partea acestor instanțe!
Mai întâi, este necesar a ne lămuri cu privire la statutul juridic al unei fundații, iar pentru a găsi răspunsuri la aceasta, trebuie să apelăm la prevederile OG nr. 26/2000, actul normativ de bază în materia asociațiilor și fundațiilor!
În acest sens, este de menționat că potrivit art. 15 din OG nr. 26/2000, ”Fundaţia este subiectul de drept înfiinţat de una sau mai multe persoane care, pe baza unui act juridic între vii ori pentru cauză de moarte, constituie un patrimoniu afectat, în mod permanent şi irevocabil, realizării unui scop de interes general sau, după caz, al unor colectivităţi”, iar potrivit art. 16 al. 1 din OG nr. 26/2000, ”În vederea dobândirii personalităţii juridice, fondatorul sau, după caz, fondatorii încheie statutul fundaţiei, prin act sub semnătură privată”.
Așa fiind, fundația poate fi înființate atât prin acte între vii, cât și prin acte pentru cauză de moarte, existând posibilitatea ca, printr-o dispoziție testamentară, voința defunctului să fie aceea ca întreaga sa avere imobiliară să revină unei fundații care urmează a fi înființată de către executorul testamentar.
Cu atât mai mult, în cazul decesului fondatorului, procedura de dobândire a personalității juridice a fundației nu este împiedicată și, mai mult decât atât, fundația, privită ca subiect de drept, nu încetează din punct de vedere juridic, aceasta continuă a subzista, deține în continuare personalitate juridică, are, în continuare, dreptul de a dobândi și de a-și exercita drepturi și obligații în raporturi juridice în acord cu obiectul său, posibilitate conferită tocmai de împrejurarea că aceasta nu are un caracter personal și nu se confundă niciodată cu fondatorul său.
Altfel spus, odată cu decesul fondatorului, nu încetează calitatea acestuia de fondator, iar acesta nu poate fi înlocuit cu alte persoane, nici măcar cu moștenitorii săi, căci, în mod evident, când legiuitorul s-a referit la sintagma de fondator a avut în vedere exclusiv acele persoane care au depus eforturi pentru înființarea fundației, iar nu alte persoane care, de-a lungul timpului, și-au oferit concursul pentru derularea corespunzătoare a fundației.
Revenind la aspectele pe care ne-am propus a le analiza în prezentul articol, urmează a se observa că potrivit art. 34 din OG nr. 26/2000, ”Dispoziţiile art. 33 se aplică în mod corespunzător în cazul modificării statutului fundaţiei”, iar potrivit art. 33 din același act normativ, ”(1) Modificarea statutului asociaţiei se face prin înscrierea modificării în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei în a cărei circumscripţie îşi are sediul asociaţia, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8-12. (2) Cererea de înscriere a modificării va fi însoţită de hotărârea adunării generale, iar în cazul modificării sediului, de hotărârea consiliului director. Hotărârile se depun în copie certificată pentru conformitate cu originalul de persoana sau persoanele împuternicite prin hotărârea adunării generale sau, după caz, a consiliului director să desfăşoare procedura de înregistrare a modificării. (3) Despre schimbarea sediului se va face menţiune, dacă este cazul, atât în Registrul asociaţiilor şi fundaţiilor aflat la grefa judecătoriei vechiului sediu, cât şi în cel aflat la grefa judecătoriei noului sediu. în acest scop, o copie a încheierii prin care s-a dispus schimbarea sediului va fi comunicată din oficiu judecătoriei în circumscripţia căreia asociaţia urmează să-şi aibă noul sediu”.
În acord cu dispozițiile legale anterior menționate, este de reținut că modificările ulterioare intervenite la statut și / sau la actul constitutiv al fundației, sunt supuse prevederilor art. 34 din OG nr. 26/2000, dispoziție legală ce reprezintă o normă de trimitere la prevederile art. 33 din OG nr. 26/2000, în sensul că modificările se înregistrează în Registrul asociațiilor și fundațiilor aflat la grefa Judecătoriei, cu aplicarea corespunzătoare a prevederilor art. 8 – 12 din OG nr. 26/2000, dispoziții legale care nu reprezintă altceva decât norme de procedură.
Cu alte cuvinte, legătura pe care art. 33 o realizează cu prevederile art. 8 – 12 din OG nr. 26/2000 nu reprezintă altceva decât o modalitate de a fi individualizată procedura necesar a fi aplicată de către judecătorul investit cu soluționarea cererii de înregistrare a modificărilor ulterioare intervenite cu privire la statutul și / sau actul constitutiv al fundației.
Nu poate fi apreciată, nicidecum, ca fiind o trimitere realizată cu privire la documentele necesar a fi prezentate pentru înregistrarea modificărilor intervenite, căci dispozițiile art. 33 prevăd în mod expres documentele ce trebuie prezentate pentru înregistrarea modificărilor ulterioare intervenite.
În acest sens, cererea înscriere a modificărilor trebuie să fie însoțită fie de hotărârea adunării generale (în cazul asociațiilor), fie de hotărârea consiliului director (în cazul fundațiilor), iar nu de toate documentele întocmite inițial pentru înființarea asociației / fundației, după caz.
Că interpretarea anterior menționată este cea corectă rezultă și din regulile de interpretare logico juridică a dispozițiilor legale, căci dispozițiile legale sunt reglementate pentru a produce efect juridic, iar nu pentru a nu produce vreun efect, iar, ori de câte ori sunt reglementate ipoteze și / sau situații speciale, acele norme cu caracter special derogatoriu se aplică cu prioritate, în detrimentul normelor cu caracter general.
Or, plecând de la aceste principii diriguitoare, este de observat că există dispoziții legale ce reglementează sfera documentelor necesar a fi prezentate pentru a se soluționa cererea de înregistrarea a modificărilor intervenite cu privire la statutul fundației, aceste dispoziții legale fiind cele care se aplică cu prioritate.
Apoi, intenția legiuitorului nu a fost, nicidecum, aceea de a crea două categorii de documente care trebuie prezentate pentru înregistrarea modificărilor intervenite la asociații / fundații, ci de a reglementa, mai întâi, categoria documentelor necesar a fi prezentate la momentul înființării, mai apoi, categoria documentelor necesar a fi prezentate pentru înregistrarea modificărilor intervenite pe parcursul duratei de existență a acestor persoane cu regim juridic, iar între aceste categorii de documente nu poate subzista nicio confuzie.
Dacă intenția legiuitorului ar fi fost aceea ca, de fiecare dată când se realizează modificări la nivelul fundației, să fie necesară prezentarea statutului / actului constitutiv actualizat, atunci, cu siguranță, ar fi impus o asemenea obligație prin norme exprese, numai că, în concret, din economia dispozițiilor OG nr. 26/2000, rezultă că legiuitorul a înțeles a institui sfera documentelor pe care o cerere de înscriere a modificărilor ulterioare trebuie să le cuprindă.
Sintetizând aspectele anterior menționate, apreciem că cererea de înregistrare a modificărilor intervenite la o fundaație trebuie să fie însoțită de documentele anume prevăzute la art. 33 din OG nr. 26/2000, neexistând nicio dispoziție legală care să prevadă posibilitatea instanței de judecată de a solicita prezetarea unui statut actualizat al fundației!
Așa fiind, apreciem că practica acelor instanțe care instituie obligativitatea ca fundația să prezinte statutul actualizat al fundației, statut care să cuprindă modificările ce se cer a fi înregistrate, este una eronată, situându-se în afara sferei de reglementare prevăzută de OG nr. 26/2000!